Procurorul Claudiu Sandu critică dur decizia CEDO și întreabă dacă CSM va sesiza Inspecția Judiciară împotriva judecătorilor europeni
Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a reacționat față de hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”, calificând-o drept „istorică” și susținând că aceasta „a pus în fața magistraților români o oglindă”. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Sandu a afirmat că „vălul s-a ridicat și nu mai putem păcăli curțile europene de justiție”, adăugând că acest lucru s-a întâmplat „din păcate, prea târziu”.
Potrivit procurorului, Curtea Europeană a respins cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns că nu au primit integral sumele de bani câștigate în instanță. Sandu a explicat că hotărârea nu a vizat fondul cauzei, ci a analizat modul în care instanțele naționale au intervenit în sfera celorlalte puteri ale statului. El a citat din motivarea Curții, potrivit căreia judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților competente în alegerea politicilor bugetare și economice, iar instanțele au depășit sfera puterii judecătorești.
În acest context, Claudiu Sandu a ridicat o întrebare directă la adresa Secției pentru judecători a CSM: „Mă întreb dacă vor sesiza Inspecția Judiciară pentru a-i ancheta pe cei 7 judecători CEDO care au pronunțat, în unanimitate, această hotărâre istorică”. El a amintit că, atunci când a formulat personal critici similare la adresa magistraților români, Secția pentru judecători a considerat că a încălcat independența justiției și a sesizat Inspecția Judiciară.
Procurorul a subliniat că hotărârea CEDO prezintă „un tablou sumbru asupra statului de drept în România”, în care interesul financiar pare să fi trecut în fața imperativului unei justiții eficiente. El a menționat și alte decizii recente, precum cauza LIN II, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost indicată ca vinovată de crearea unui risc sistemic de impunitate, și hotărârea Danileț împotriva României, despre care a spus că va fi subiect de cărți privind dreptul la libera exprimare.
Sandu a explicat că, potrivit Curții, circumstanțele economice dificile și necesitatea menținerii serviciilor publice esențiale pot justifica amânarea plății unor datorii certe, dar care nu reclamă urgență. El a ridicat însă o dilemă morală: această justificare nu mai este valabilă pentru un guvern care ar renunța la măsurile de criză și ar face cheltuieli discreționare din banul public. În opinia sa, este normal ca magistrații să suporte privațiuni atunci când toate categoriile sociale suferă.
Procurorul a atras atenția și asupra unui posibil conflict de interese, arătând că, de-a lungul timpului, jurisprudența constituțională și cea a Înaltei Curți au reconfigurat cadrul juridic al remunerației magistraților fără a modifica formal legile. El a citat Observația Curții potrivit căreia, atunci când judecătorii naționali s-au pronunțat asupra unor componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși, participarea lor la adoptarea unor astfel de decizii este susceptibilă să genereze un conflict de interese. „Se ridică semne de întrebare cu privire la imparțialitatea magistraților”, a conchis Claudiu Sandu.
