O PERSONALITATE PE ZI: MONAHUL NICOLAE DELAROHIA – STEINHARDT
Părintele Nicolae Delarohia, cunoscut în mod obișnuit ca Nicolae Steinhardt, a fost o figură remarcabilă care a influențat profund spiritualitatea românească în ultimele decenii. Născut pe 29 iulie 1912 în comuna Pantelimon, lângă București, a crescut într-o familie cu rădăcini adânci în cultura și tradiția românească, tatăl său, Oscar Steinhardt, fiind un inginer și arhitect recunoscut. După o copilărie marcată de amintiri legate de fabrica de cherestea a familiei și de războiul care a afectat atât de mulți români, Nicolae a urmat studii superioare de Drept la Universitatea din București, obținând doctoratul în 1936.
Dincolo de cariera sa academică și profesională, care a inclus activitatea de avocat și de colaborator la diferite instituții, viața lui Steinhardt a luat o întorsătură dramatică în urma instaurării regimului comunist. Arestat în 1960, a refuzat să colaboreze cu Securitatea, alegând să rămână fidel convingerilor sale, ceea ce i-a adus o condamnare la 12 ani de muncă silnică pentru „uneltire împotriva orânduirii sociale”. Această experiență traumatică a fost transformată ulterior în materie literară și spirituală, culminând cu lucrarea sa „Jurnalul fericirii”, care a devenit un veritabil manifest al credinței și gândirii critice în fața opresiunii.
După eliberarea sa din închisoare în 1964, Nicolae Steinhardt a simțit chemarea monahală și, în 1980, a fost călugărit la Mănăstirea Rohia, unde a petrecut ultimii nouă ani din viața sa. Aici, a devenit nu doar un simplu călugăr, ci un veritabil apostol al spiritualității ortodoxe, având o influență semnificativă asupra comunității locale prin predici și scrieri. Activitatea sa literară a continuat, el publicând articole și eseuri în diverse publicații, ceea ce i-a adus o recunoaștere deosebită în rândul intelectualilor români.
Munca sa literară a fost extrem de diversificată, acoperind subiecte precum literatura, arta, moralitatea și religia, iar stilul său distinctiv a fost caracterizat printr-o combinație reușită de arhaisme și neologisme. Steinhardt a fost recunoscut pentru memorie sa excepțională și pentru profunditatea culturală, contribuind la educația tinerelor generații prin includerea lucrărilor sale în programele școlare.
Monahul Nicolae Steinhardt s-a stins din viață pe 30 martie 1989, lăsând în urmă o moștenire durabilă. Chilia în care a trăit a fost transformată într-un mic muzeu, păstrând memoria lucrurilor sale personale, inclusiv manuscrise și icoane. În ultimele decenii, Mitropolia Clujului a discutat propunerea de canonizare a sa, subliniind impactul său profund asupra spiritualității ortodoxe și cultura românească.
