Obiceiuri pascale şi nu numai, la Tulgheş
Tradițiile din Tulgheș, un sat românesc cu rădăcini adânci, respectă cu sfințenie cele trei valori fundamentale: graiul, straiul și plaiul, simboluri care definesc identitatea comunității. Viața socială și activitățile agricole ale tulgheșenilor sunt interconectate cu calendarul creștin, marcând începuturile și sfârșitul anului agricol. Acesta demarează la 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, cel care deschide pământul pentru lucrări agricole, și se finalizează pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, care îl încheie.
Pe parcursul anului, Tulgheșul organizează târguri anuale: Târgul de Primăvară de Sf. Gheorghe și Târgul de Toamnă din 26 octombrie. Tradiția acestor târguri a fost păstrată de la moși-strămoși și durează trei zile, prima zi fiind rezervată exclusiv animalelor. Negustorii din diverse brase, precum pielari, cojocari și olari, își aduc produsele, iar cumpărătorii pleacă acasă nu doar cu marfă, ci și cu amintiri și legături interumane care rezistă în timp.
Dincolo de aspectul comercial, târgurile constituiau o ocazie socială de reunire, unde se formau prietenii și multe căsătorii se legau. Feciorii din zonele învecinate veneau cu turmele lor și întâlneau tinere din Tulgheș, iar jocurile tradiționale se desfășurau în jurul acestor evenimente festive.
Anul acesta, de Sf. Gheorghe, deși nu se va organiza joc la șură, se preconizează petreceri intime în comunitate. Un obicei popular implica aducerea unei brazi înalt de 5-6 metri, curățat de crengi, pe care prietenii celui sărbătorit îl legau la poartă, lăsându-l cu un mesaj care să-i invoce o petrecere de neuitat.
Dacă Paștile cad înainte de Sf. Gheorghe, tulgheșenii se pregătesc prin împrăștierea gunoiului pe ogoare și prin alte activități agricole. În săptămâna Floriilor, gospodinele începeau lucrările cu florile și semănau diverse legume, precum cepe și ridichi, pentru a beneficia de primele recolte.
Joia Mare este un moment culminant, când comunitatea îmbracă straie naționale și își duce darurile la biserică pentru sfințire. Ritualurile includ arderea resturilor iernii, simbolizând purificarea, iar pregătirile devin un adevărat spectacol de colaborare și tradiție între localnici.
După această zi sacrală, meniul pascal include ouă roșii, miel și alte preparate specifice, iar comunitatea se strânge în jurul mesei pentru a celebra Învierea. De asemenea, gesturile de iubire față de cei dragi care nu mai sunt printre noi sunt evidente prin vizitele la morminte, unde se roagă și împărtășesc din bucate în amintirea acestora, întărind astfel legăturile sociale și spirituale ale comunității.
Toate aceste tradiții nu doar că edifică identitatea ajuta comunității din Tulgheș, ci și păstrează vie amintirea valorilor străbune, oferind tinerelor generații un sentiment de apartenență și legătură cu trecutul. Tulgheșenii continuă să transmită aceste obiceiuri din generație în generație, asigurându-se că spiritul lor comunitar rămâne vibrant și autentic.
Tuturor celor care sărbătoresc le dorim Paști fericite! Hristos a înviat!
Lăcrămioara POP, rapsod popular / Tezaur Uman Viu, din comuna Tulgheș, jud. Harghita
