Fonduri a căror proveniență nu poate fi justificată, cea mai frecventă neregulă identificată de ANAF la persoane fizice (analiză)
Verificările privind averile persoanelor fizice au câștigat o vizibilitate crescută în activitățile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) în ultimii ani. Cele mai frecvente categorii de nereguli descoperite vizează fonduri a căror proveniență nu poate fi demonstrată, conform analizei realizate de EY România. Această analiză subliniază faptul că autoritățile fiscale dispun de informații tot mai ample și instrumente de analiză avansate, inclusiv prin colaborări internaționale, ceea ce le facilitează identificarea discrepanțelor dintre veniturile raportate și patrimoniul contribuabililor.
Între iulie 2025 și mai 2026, ANAF a implementat 1.102 acțiuni de control cu privire la situația fiscală a persoanelor fizice, în cadrul uneia dintre cele mai extinse campanii de verificare desfășurate până acum. Ca rezultat al acestor controale, autoritățile au impus creanțe fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei și au adoptat măsuri asiguratorii, cum ar fi popriri și sechestre, tot în valoare de aproximativ 124 milioane lei, conform datelor recente comunicate de ANAF.
Aceste verificări nu doar că oferă cifre semnificative, dar și indicii valoroase cu privire la tipurile de nereguli care atrag atenția inspectorilor fiscali. Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) este unitatea ANAF responsabilă pentru analiza situației fiscale personale, implicând atât verificări documentare, cât și o analiză generală a veniturilor declarate în raport cu patrimoniul individual.
Unul dintre grupurile vizate în mod special este cel al persoanelor fizice cu avere mare, adică acei contribuabili rezidenți în România care au o avere estimată la peste 25 milioane euro. ANAF realizează și actualizează un registru al acestor persoane, inclusiv membri ai familiei și rudele de gradul II.
Potrivit datelor ANAF, cele mai frecvente nereguli sesizate în cadrul acestor controale au fost legate de fonduri a căror sursă nu poate fi justificată. Aceste situații includ depuneri de numerar în conturi bancare personale sau ale societăților deținute de contribuabili, achiziții de bunuri semnificative realizate cu numerar, împrumuturi interne către firmele proprii și majorări de capital social. De asemenea, au existat cazuri în care contribuabilii au declarat fonduri obținute din străinătate, dar care nu au putut fi confirmate prin schimbul de informații cu autoritățile fiscale străine.
Un tipar recurent observat a fost reprezentat de invocarea unor economii păstrate în numerar, venituri provenite din străinătate sau sume primite de la terți, explicații care, de multe ori, nu erau susținute de documente corespunzătoare. ANAF a identificat și lipsa trasabilității fondurilor raportate, dar și venituri nedeclarate provenite din activități independente, tranzacții cu bunuri imobile, cedarea folosinței bunurilor și altele.
În cadrul perioadei iulie 2025 – mai 2026, cele mai mari creanțe fiscale stabilite au fost de 23,1 milioane lei în Prahova, în timp ce Bucureștiul a fost vizat de creanțe de 22,5 milioane lei și 21,6 milioane lei în două acțiuni separate. În luna mai 2026, ANAF a emis 56 decizii de impunere care au rezultat în obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane lei.
Analiza evidențiază că o parte considerabilă a ajustărilor fiscale stabilite de ANAF a fost generată de fonduri a căror proveniență nu a fost justificată. Un aspect esențial vizează veniturile obținute din străinătate, acestea fiind adesea considerate mai greu de detectat de autoritățile fiscale din România, dar acest lucru se schimbă rapid. Potrivit raportului de performanță al ANAF din 2025, agenția utilizează din ce în ce mai mult analiza de date și schimbul de informații cu alte state pentru a identifica situațiile care necesită investigații suplimentare.
Recent, mesajele venite din partea ANAF subliniază că persoanele care obțin venituri din străinătate și sunt obligate să le declare în România trebuie să le includă în Declarația Unică. Aceste informații sunt recepționate de ANAF de la autoritățile fiscale străine după deadline-ul pentru depunerea declarației în România, ceea ce poate conduce la notificări pentru cei care nu și-au îndeplinit obligațiile fiscale.
Un alt element important este că legislația fiscală oferă un regim stric pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată. Începând cu 1 iulie 2024, astfel de venituri vor fi supuse unei cote de impozitare de 70%, plus dobânzi și penalități.
EY, prin cei peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, oferă servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, precum și consultanță pentru companii multinaționale și locale.
