Bolojan, după ce ÎCCJ a dat Executivul în judecată: Nu Guvernul este responsabil; bugetul a fost modificat în Parlament
Peste un an de zile, pe 31 martie 2026, premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul României nu își asumă responsabilitatea pentru procesul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a acționat Executivul în instanță. Aceasta a tranșat problema responsabilității bugetare, subliniind că bugetul propus inițial de Guvern a suferit modificări semnificative în Parlament, efectuate de către aleșii poporului. Bolojan a indicat clar că, în situația actuală, nu Guvernul ar trebui să fie tras la răspundere.
Premierul a menționat că Guvernul a conturat un buget care a fost ulterior amendat de Parlament, ceea ce duce la o problemă de suportabilitate. În opinia sa, chiar dacă Curtea ar emite o sentință în favoarea magistraților, aceasta nu ar putea fi executată efectiv, din cauză că proiectul final de buget nu a fost definitivat de Executiv, ci de Parlamentul României. Bolojan a adus în discuție complexitatea procesului legislativ, subliniind că suntem într-un context unde modificările legislative sunt frecvente și afectează implementarea deciziilor instanțelor.
Cu privire la acțiunile ÎCCJ, Bolojan a comentat că instanța nu s-a îndreptat împotriva celor responsabili, fiind, mai degrabă, o chestiune de alocare a resurselor bugetare într-o perioadă de criză. Premierul a detaliat că problema de fond este că resursele financiare sunt limitate, iar reducerea acestor fonduri alocate instituțiilor datorate ajustărilor legislative duce la o criză economică complexă. În contextul acestor provocări, Bolojan a sugerat că Guvernul are un drept moral de a lua în considerare anumite eșalonări în plățile restante.
Săptămâna respectivă, ÎCCJ a confirmat că a intentat un proces împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor în legătură cu neplata unor drepturi salariale restante către magistrați, presărați pe fundalul tensiunilor bugetare crescute. Aceasta a fost o decizie semnificativă care relevă fricțiunile existente între puterea executivă și cea judecătorească, președinta ÎCCJ, Lia Savonea, cerând ca judecătorii Curții de Apel București să aplice amenzi în cazul în care Executivul nu va pune în aplicare hotărârile instanței.
Proiectul de buget al Ministerului Finanțelor pentru anul 2026 a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru activitatea ÎCCJ, cu o creștere de 50% față de anul precedent. Aceste fonduri erau destinate, în principal, achitării drepturilor salariale restante stinse în urma unor hotărâri judecătorești anterioare stabilite retroactiv. Totuși, modificările aduse de Parlament au redirecționat aceste fonduri către un alt pachet social propus de PSD, adâncind și mai mult criza în justiție.
Așadar, Ilie Bolojan atrage atenția că, în ciuda presiunilor externe și a schimbărilor legislative, este necesară o gândire atentă și responsabilă înainte de a se lua măsuri care ar putea afecta atât stabilitatea financiară a instituțiilor statului, cât și echitatea în raport cu drepturile salariale ale magistraților.
