Instanța supremă a dat Guvernul în judecată pentru neplata restanțelor salariale către magistrați
Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat, în data de 30 martie 2026, că a intentat acțiune în instanță împotriva Guvernului României și Ministerului Finanțelor, în cadrul unui proces de contencios administrativ. Motivul principal al demersului este neplata unor drepturi salariale restante datorate magistraților. Această acțiune este un răspuns direct la amânarea plăților de către Guvern, ceea ce afectează grav bunăstarea angajaților din sistemul judiciar.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, și conține solicitări clare adresate judecătorilor Curții de Apel București. Printre acestea se numără aplicarea unor amenzi premierului Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor, în cazul în care aceștia nu se conformează deciziilor instanței. Cazul are implicații economice semnificative, având în vedere că proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor aloca aproape 5 miliarde de lei pentru an, o creștere cu 50% față de 2025, destinată achitării restanțelor salariale.
Problema restanțelor a apărut în urma deciziilor emise de Înalta Curte, sub conducerea Corinei Corbu, și de Parchetul General, coordonat de Alex Florența, care au dispus o majorare a salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25% pentru a se alinia la hotărârile judecătorești. Aceste majorări se aplică retroactiv din anul 2018. Cu toate acestea, Guvernul a decis să amâne o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, propus de PSD.
În documentul prezentat Curții de Apel, Înalta Curte solicită, printre altele, obligarea pârâților de a pune la dispoziția instanței toate fondurile necesare pentru plata salariilor restante. De asemenea, se cere emiterea actelor administrative și realizarea demersurilor bugetare necesare pentru includerea și alocarea integrală a sumelor necesare achitării drepturilor salariale scadente în 2026. Instanța solicită de asemenea un termen de execuție de maxim 10 zile, sub sancțiunea aplicării de amenzi care se vor acumula zilnic pentru întârzierea punerii în aplicare a obligațiilor legale.
Înalta Curte susține că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, care dețin titluri executorii de mai bine de zece ani fără a fi onorate. În același timp, instanța acuză Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat, subliniind că acest comportament subminează legitimitatea instanțelor judecătorești. Acțiunea în instanță a fost inițiată după ce Lia Savonea a depus anterior o plângere prealabilă la Guvern, reclamând măsuri adoptate recent care afectează drepturile magistraților, inclusiv reglementările privind pensiile acestora.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat cu preocupare că Guvernul României adoptă sistematic măsuri ce restrâng drepturile judecătorilor, având în vedere intervențiile asupra pensiilor și actuala ignoranță față de obligațiile legale de executare a hotărârilor judecătorești finale. Aceste acțiuni nu sunt nici izolate, nici lipsite de consecințe și ridică semne serioase de întrebare privind respectarea statului de drept în România”, a declarat președinta ÎCCJ.
Acest caz subliniază tensiunea existentă între puterea judecătorească și executiv, evidențiind necesitatea respectării drepturilor fundamentale și a hotărârilor judecătorești definitive.
