4 APRILIE – ZIUA ACADEMIEI ROMÂNE
Ziua Academiei Române se celebrează anual pe 4 aprilie, un moment semnificativ marcat din anul 2000, când prezidiul instituției a instituit această dată pentru a comemora „Ziua Porților Deschise”. Această instituție prestigioasă a fost fondată pe 1/13 aprilie 1866, inițial sub numele de „Societate Literară Română” și a început să funcționeze efectiv în anul următor, fiind redenumită „Societatea Academică Română”. Ulterior, pe 29 martie 1879, a fost declarată institut național sub denumirea de Academia Română.
De la începuturile sale, Academia Română a avut un rol fundamental în promovarea culturii naționale, având în componența sa personalități marcante din toate regiunile țării: patru membri din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia, precum și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia. Printre primii membri s-au numărat figuri de seamă precum Iosif Hodoș, Timotei Cipariu, George Barițiu, Andrei Mocioni, Vicențiu Babeș, Alexandru Hurmuzachi, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A. Rosetti.
Academia a preluat misiunea de a normat limba română și de a cerceta istoria poporului român, concentrându-se pe elaborarea ortografiei și gramaticii limbii române, dezvoltarea unui dicționar și realizarea unui tratat de istorie, precum și publicarea unor colecții de documente referitoare la istoria națională. Prima ședință a Societății Literare Române a avut loc pe 6 august 1867, iar statutul acesteia a fost aprobat pe 24 august același an, marcând constituirea Societății Academice Române cu scopul de a promova literatura și științele în rândul românilor.
La 31 august 1867, conducerea Societății a fost aleasă, avându-l în frunte pe Ion Heliade Rădulescu, cu Timotei Cipariu ca vicepreședinte și August Treboniu Laurian ca secretar. Printr-un decret înalt din 29 martie 1879, Societatea a fost transformată în Academia Română, subliniind cele trei secții fundamentale: literară, istorică și științifică.
Ulterior, în urma Decretului din 9 iunie 1948, Academia a devenit Academia Republicii Populare Române, iar în 5 ianuarie 1990 a fost reorganizată prin Decretul-Legii în vigoare, redobândind statutul de cel mai înalt for cultural și științific al națiunii. De-a lungul istoriei sale, Academia Română a fost un simbol al unității românilor, reunind în sânul său reprezentanți importanți din domeniile științei, literaturii și politicii.
În prezent, Academia Română îndeplinește roluri esențiale, funcționând ca un for de consacrare, un pilon major în cercetarea din România și un participant activ în viața socială. Aceasta cuprinde 14 secții, 3 filiale în orașele Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și coordonează 70 de institute cu peste 2.000 de cercetători care se dedică studiilor fundamentale și aplicate.
Academia promovează atât cercetarea fundamentală, cât și pe cea aplicativă, având în componență Biblioteca Academiei, Editura Academiei (înființată în 1938) și revista „Academica” (înființată în 1990). Primul președinte după 1990 a fost inginerul Mihai Corneliu Drăgănescu, urmat de inginerul Virgiliu N. G. Constantinescu, istoricul literar Eugen Simion, doctorul în științe chimice Ionel Haiduc, inginerul și fizicianul Ionel Valentin Vlad și doctorul în istorie Ioan-Aurel Pop, actualmente președinte pentru mandatul 2022-2026.
Academia Română, prin angajamentul său de a promova limba, istoria și cultura națională, continuă să influențeze societatea românească, având un impact semnificativ în domeniul cultural și științific. La 26 martie 2026, a fost fondat Consiliul Academic Român (CAR) în cadrul unei ceremonii dedicate, având scopul de a îmbunătăți poziția cercetării românești în societate, fiind o platformă de cooperare științifică între Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, precum și alte academii din țară.
În 2026, Academia Română va celebra 160 de ani de activitate continuă, ocazie cu care se va desfășura o sesiune festivă în Aula Academiei, la care vor participa personalități de renume din domeniul științei și culturii. Evenimentul va fi marcat printr-o expoziție dedicată și va fi transmis în direct pe canalul de YouTube al Academiei Române.
