Ultimatumul care a ținut lumea cu sufletul la gură: Cum s-a ajuns la armistițiul dintre Trump și Iran în 10 ore și jumătate
Donald Trump a anunțat un armistițiu neașteptat cu Iranul, cu doar 90 de minute înainte de expirarea ultimatumului său. De la amenințarea cu „pierirea unei întregi civilizații” până la acordul de suspendare a bombardamentelor, Sky News a detaliat cele 10 ore și jumătate de tensiuni care au decis soarta Strâmtorii Ormuz, menținând marile puteri în alertă.
Anunțul lui Trump privind armistițiul de două săptămâni cu Iranul a fost făcut pe platforma sa, Truth Social, în miezul nopții, ora României, fix cu o oră și jumătate înainte de expirarea termenului impus Teheranului. Amenințarea liderului american conform căreia „o întreagă civilizație va pieri” dacă Iranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz a fost lansată cu câteva ceasuri mai devreme, la ora 15:06, ora României, marcând o escaladare dramatică a retoricii în confruntarea dintre cele două națiuni.
Declarația lui Trump de la ora 15:06 a fost una dintre cele mai alarmante trasate de președinte în toată perioada conflictului, având în vedere că atacurile comune israeliene și americane împotriva Iranului au fost declanșate pe 28 februarie. Președintele a subliniat, cu un ton apăsat, consecințele devastatoare pe care le-ar avea un conflict pe scară largă, întărind mesajele din zilele anterioare când a amenințat cu distrugerea infrastructurii iraniene. Criticile față de această abordare militaristă s-au amplificat, mai mulți analiști sugerând că acțiuni de acest tip ar putea fi interpretate ca crime de război.
În contextul acestui ultimatum, Iranul a reacționat prin restricționarea contactelor diplomatice directe cu Statele Unite, conform relatărilor din presa americană. Totuși, sursele iraniene au infirmat aceste informații, afirmând că nu s-au închis canalele diplomatice, fie ele directe sau indirecte, între cele două țări.
Teheranul a păstrat o postură provocatoare în relația cu amenințările lui Trump, iar imaginile difuzate de presa de stat iraniană au arătat demonstranți formând „lanțuri umane” pentru a proteja obiectivele critice, inclusiv centrale electrice și poduri, care ar putea fi vizate de atacuri aeriale.
Declarațiile vicepreședintelui lui Trump, JD Vance, în timpul unei vizite în Ungaria, au adăugat un alt strat de incertitudine, acesta exprimându-și convingerea că Iranul va reacționa înainte de termenul limită. În același timp, Casa Albă a lăsat lumea să speculeze, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt afirmând că „numai președintele știe care este situația și ce va face”. Trump a menționat, la acea oră, că administrația sa se află în mijlocul unor „negocieri aprinse”, făcând referire la fondul de tensiune care a caracterizat acele zile.
Pe de altă parte, premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, a solicitat, după ora 22:30, ora României, o prelungire a termenului limită cu două săptămâni pentru a permite continuarea negocierilor între SUA și Iran, subliniind necesitatea unei acțiuni de mediere în favoarea stabilizării regiunii. Casa Albă a confirmat că Trump era la curent cu această propunere.
În cele din urmă, evenimentele s-au derulat rapid, izvorând dintr-un context internațional extrem de tensionat, iar rezultatul acestor negocieri a fost unul complex, având implicații profunde nu doar pentru cele două țări implicate, ci și pentru întreaga comunitate internațională.
