Sărbătoare creștină: Sfânta Preacuvioasa Parascheva, cinstită pe 14 octombrie
Pe data de 14 octombrie, credincioșii ortodocși o cinstesc pe Preacuvioasa Parascheva, o sărbătoare care se bucură an de an de o venerație tot mai mare. Mii de pelerini din întreaga țară sosesc la Iași pentru a se ruga și a atinge racla cu rămășițele pământești ale Sfintei, într-un pelerinaj amplificat în anii din urmă.
Moaștele sale au fost aduse la Iași în 13 iunie 1641 de către domnitorul Vasile Lupu, fiind așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Respectul față de Cuvioasa Parascheva provine din sfințenia și bunătatea ei, din iubirea față de Dumnezeu și de semeni, ea oferind credincioșilor multă încredere și îmbărbătare în momentele grele, de boală și suferință.
Viața Preacuvioasei Parascheva
Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea la Epivat, o localitate de la țărmul Mării Marmara, în apropiere de Istanbul. Părinții săi au fost oameni cu stare, credincioși și respectabili. Pe când avea zece ani, copila a auzit în vis îndemnul Mântuitorului: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze”. Acest mesaj i-a schimbat radical conduita, influențându-i crucial scurta viață pământeană.
În mod surprinzător pentru familie și cunoscuți, mica Parascheva a început să manifeste o dărnicie dusă până la uitarea de sine, împărțindu-le sărmanilor tot ce-i aparținea. La etatea de 15 ani a intrat de bună voie într-o mănăstire de fecioare, după care s-a stabilit într-un așezământ de călugărițe pustnice din Valea Iordanului, unde a rămas până a împlinit 25 de ani.
A revenit pe meleagurile natale, iar la numai 27 de ani s-a stins din viață, în anul 1050, fiind înmormântată, la dorința sa, aproape de malul mării. La scurtă vreme după ce s-a prăpădit, au început să se producă miracole la mormântul ei. Mai târziu s-a constatat că trupul nu-i putrezise. Ca atare, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate cu mare pompă în Biserica Sfinților Apostoli din Epivat, spre cinstire și închinare.
Acolo au rămas vreme de 175 de ani, după care a urmat o lungă perioadă de mutări în diferite mari lăcașe de cult din alte țări, ajungând în cele din urmă la Iași, sfârșind prin a fi depuse în Catedrala Mitropolitană, unde se află și astăzi.
Sfânta Vineri și tradițiile populare
Numele popular al Preacuvioasei este și Sfânta Vineri, de el fiind legate multe legende. Onomasticul grecesc „Paraskevi” înseamnă „a cincea zi a săptămânii – Vineri”, de aici s-a ajuns la denumirea cunoscută la noi.
Mitologia românească este plină de superstiții și de istorisiri ce țin de creștinismul folcloric. Găsim, astfel, personificarea zilelor săptămânii, purtând nume ciudate precum Marțolea sau Joimărița, unele fiind divinități pozitive, altele nefaste. Numai Sfânta Vineri a rămas în conștiința închinătorilor ca o ființă justițiară, ce pedepsește femeile care greșesc, lucrează de sărbători și nu respectă datinile. Ziua de vineri este una specială, a reculegerii în amintirea momentului în care Iisus și-a dat duhul, fiind răstignit pe cruce în Săptămâna Patimilor.
Cunoscută și sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva este venerată în Bisericile ortodoxe din România, Bulgaria, Grecia, Serbia și în alte țări de rit oriental. Sfânta Muceniță este considerată Ocrotitoarea Moldovei. Rămășițele ei pământești au fost aduse de la Constantinopol încă din anul 1641, pe timpul domniei lui Vasile Lupu, fiind așezate în Biserica „Trei Ierarhi” din Iași. Și în prezent osemintele Cuvioasei Parascheva au rămas la vestita Catedrală din Iași, bucurându-se de cea mai mare popularitate între sfinții ce au moaștele în România.
Hram la Biserica din Păpăuți
În județul Covasna există numai o singură biserică, în satul Păpăuți, ce are hramul astăzi, de ziua pomenirii Sfintei Mucenițe Parascheva. Sunt multe obiceiuri legate de data când este pomenită Sfânta Parascheva. În zona Covasnei se cunoaște obiceiul ritualic numit „Îngroparea verii”. După slujba de la biserică, unii gospodari organizau, odinioară, câte o masă comună cu produse de post, oferind mici pomeni și nevoiașilor.
Nu trebuie uitat că mulți credincioși posteau și unii o fac și în prezent, ziua de 14 octombrie numindu-se Vinerea Mare, indiferent când cade în cursul săptămânii. Aceasta, ca urmare a faptului că Sfânta a fost chinuită de păgâni într-o zi de vineri. Ca atare, nu se mănâncă fructe și legume care au miezul în formă de cruce.
