Piața HoReCa din România se dezvoltă, însă restaurantele se sting. Paradoxul unei industrii de 7,8 miliarde de euro.

N Gabriela

Piața HoReCa din România: Paradoxul unei industrii în expansiune

Piața HoReCa din România a atins în 2025 un volum estimat de 7,8 miliarde de euro, o creștere apreciabilă față de 7,3 miliarde de euro în 2024. Cu toate acestea, aceste cifre reflectă o situație paradoxală, deoarece în ciuda expansiunii economice, sectorul se confruntă cu unele dintre cele mai dificile provocări din ultimii ani. Numărul unităților de alimentație publică este în scădere, marjele de profit se comprimă, iar consumatorii devin din ce în ce mai atenți la cheltuieli.

La finalul anului 2024, România avea aproximativ 33.000 de unități HoReCa, dar estimările recente sugerează o scădere de cel puțin 10% din acest număr, între timp înregistrându-se creșteri semnificative ale costurilor operaționale. În această lumină, opțiunile de a majora prețurile completează tabloul auster al pieței.

Aceste contradicții au fost evidențiate și în cadrul evenimentului „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club. Discuțiile au fost centrate pe provocarea de a înțelege cum poate o piață să crească în condițiile în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie viabile financiar.

Marja reală de profit în sectorul HoReCa este estimată de specialiști între 3-5%. În ciuda unei gestiuni eficiente, marja netă pentru locațiile prospere s-a restrâns între 8-12%. Această situație sugerează că un restaurant plin nu garantează neapărat sănătatea sa financiară. Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, a subliniat că „ocuparea diferă de rentabilitate. Un local plin ar putea ascunde pierderi semnificative.”

Pressiunea exercitată asupra industriei vine din multiple direcții. Costul forței de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, în urma majorării salariului minim, iar deficitul de personal este alarmant, atingând procente de până la 50% în anumite unități. În plus, prețurile au atins un prag critic pentru consumatorul final, iar un prânz mediu în marile orașe a depășit suma de 70 de lei, în timp ce traficul clienților a scăzut cu aproximativ 15% pe plan național, având ca rezultat o diminuare a notei medii de plată de la 61 lei la 53 lei. Aceasta ilustrează dificultățile cu care se confruntă atât de multe afaceri din domeniu.

Ca o consecință a acestor evoluții, comportamentul consumatorilor s-a schimbat semnificativ. În premieră, comenzile pentru livrare la domiciliu au depășit numărul meselor servite în restaurante. Delivery-ul acoperă acum 27% din piața urbană HoReCa, în contrast cu 26% pentru restaurantele tradiționale, un indiciu clar că obiceiurile de consum se transformă radical.

În acest context, temele discuțiilor de la București s-au orientat spre nevoia imperativă de control financiar, eficiență operațională și diferențiere autentică pe piață. Antreprenorii prezenți au abordat subiecte esențiale precum gestionarea procedurilor, marja de profit, digitalizarea afacerilor, relația cu angajații și importanța colaborării cu furnizorii, accentuând necesitatea unui serviciu care să ofere o experiență memorabilă clienților.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și fondator al brandurilor Calif și Condimental de Calif, a atras atenția asupra crucialității rolului forței de muncă: „Chiar și în era tehnologiei și a automatizării, resursa umană rămâne principalul avantaj competitiv în industria noastră.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității a avertizat că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea până în 2026, pe fondul presiunilor fiscale și al scăderii cererii pe piață. Mesajul transmis la eveniment a fost clar: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește oricine are un loc bine situat sau un meniu ofertant. Succesul va fi rezervat acelora care înțeleg marja reală, controlează costurile, investesc în angajați și creează o experiență destul de distinctivă pentru a atrage clienții să revină.