Ce economie moștenește viitorul guvern. Economist: Statul încasează 3 lei și cheltuie 4
Viitorul guvern va prelua o economie în care corecția deficitului a început să producă rezultate, dar statul continuă să depindă masiv de împrumuturi pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli. Profesorul universitar Christian Năsulea, specialist în economie mondială și director executiv al Institutului European pentru Studii Economice, a explicat că următorul executiv va trebui să continue reducerea deficitului, reforma administrației, restructurarea companiilor de stat și revizuirea salarizării publice, indiferent de formula politică în care va fi învestit.
O schimbare bruscă a direcției ar scumpi finanțarea statului, iar costurile s-ar transmite către pensii, salarii, sănătate și contribuabili, a avertizat economistul.
La fiecare trei lei încasați, statul cheltuie patru
Deficitul bugetar este prezentat frecvent ca procent din produsul intern brut, însă această formulă poate ascunde dimensiunea diferenței dintre resursele pe care statul le colectează și sumele pe care le cheltuiește, a punctat profesorul universitar. Acesta a tradus dezechilibrul prin ideea că dacă veniturile publice reprezintă aproximativ 30% din PIB, iar deficitul ajunge la 10% din PIB, cheltuielile statului sunt cu aproximativ o treime mai mari decât încasările sale, iar diferența trebuie acoperită permanent prin împrumuturi.
„Statul român încasează de la noi 3 lei și cheltuie 4. La fiecare 3 lei pe care îi încasează, cheltuie, de fapt, 4. Și face asta de ani de zile deja”, a declarat Christian Năsulea.
Potrivit economistului, dacă investitorii care cumpără datorie publică nu vor mai primi garanții privind reducerea deficitului, aceștia nu vor mai finanța statul. „Dacă nu pricepem că acești creditori ne cer să închidem deficitul, să reducem deficitul, vom ajunge în situația în care aceștia nu ne vor mai da banii”, a explicat el.
Reformele rămase în urmă
Printre reformele rămase în urmă, Năsulea a enumerat reorganizarea administrației locale, restructurarea companiilor de stat și noua lege a salarizării în sectorul public. Aplicarea lor a fost împiedicată până acum de configurația parlamentară și de refuzul partidelor de a suporta costul politic al ajustării.
„Ar trebui să ne concentrăm pe ceea ce se poate face cu clasa politică pe care o avem, cu componența actuală a Parlamentului, care este una dintre problemele care fac să nu putem merge spre variante de redresare mai rapide”, a spus economistul.
El a avertizat că o eventuală schimbare de direcție promovată de un partid din fosta coaliție ar putea inversa câștigurile mici obținute până acum.
Rectificarea bugetară și riscul unui blocaj
Una dintre primele decizii ale viitorului executiv va fi gestionarea instituțiilor ale căror bugete nu mai acoperă cheltuielile până la sfârșitul anului. Năsulea a explicat că rectificările bugetare se bazează frecvent pe mutarea banilor rămași necheltuiți din investiții către ministerele cu alocări subestimate, în special în sănătate, fără afectarea țintei de deficit.
Condiția imperativă ar fi ca aceste ajustări să redistribuie resursele existente și să limiteze cheltuielile ineficiente.
Economistul a avertizat că, în scenariul în care creditorii refuză să mai finanțeze statul sau acceptă doar la dobânzi prohibitive, corecția nu mai poate fi distribuită gradual. Blocajul ar ajunge mai întâi în domeniile dependente direct de buget, iar apoi la companii și angajați, printr-o nouă creștere a poverii fiscale.
„Cel mai probabil tot la educație, la sănătate, pe la pensii, prin salariile din sectorul public, va fi distribuită această lipsă de bani. Pensionarii vor observa că nu le mai intră pensiile la timp sau că nu le mai intră pensia întreagă. Oamenii care lucrează în sectorul public vor observa că nu mai primesc salariile”, a explicat Năsulea.
Costul corecției și alternativa unei crize
Economistul a admis că măsurile de consolidare fiscală au redus consumul, au slăbit investițiile și au accentuat scăderea nivelului de trai, dar a subliniat că aceste costuri trebuie comparate cu alternativa unei crize de finanțare, în care ajustarea ar fi impusă de lipsa banilor.
„Aceste corecții au avut drept consecință scăderea consumului, scăderea investițiilor străine directe, dar aceste efecte negative sunt cunoscute și normale în momentul în care ai trăit pe datorie atât de mult timp. Alternativa la acest disconfort este o cădere bruscă, o durere acută, un blocaj care va duce la crize și drame sociale importante”, a conchis Christian Năsulea.
Miza viitorului guvern va fi să continue corecția fără să distribuie disproporționat costurile către populația care a suportat deja inflația, taxele mai mari și pierderea puterii de cumpărare.
