BNS îi cere președintelui să analizeze în CSAT decizia achiziției de gaze de la OMV Petrom la prețul de 48,752 de euro/MWh
Blocul Național Sindical (BNS) a adresat o solicitare președintelui Nicușor Dan, cerând inițierea unei dezbateri în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind securitatea energetică a României. Scopul acestei dezbateri este de a analiza decizia prin care statul român a decis să achiziționeze gaze naturale la un preț fix de la OMV Petrom, bazându-se pe dreptul de preempțiune asociat exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep. BNS subliniază că la această discuție ar trebui să participe toate instituțiile relevante, inclusiv Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Consiliul Concurenței.
În contextul acestei solicitări, BNS a menționat că a luat la cunoștință faptul că președintele statului a promulgat recent Legea Nr. 171/2026, ce reglementează măsurile bugetare legate de achiziția de gaze. Conform acestei legi, România se angajează să cumpere 49,9 milioane MWh (echivalentul a 49,9 TWh) de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, cu un cost total depășind 2,4 miliarde de euro. Astfel, între anii 2027 și 2034, statul va achiziționa gaz la prețul de 48,752 de euro/MWh.
Pe de altă parte, BNS a evidențiat faptul că această decizie nu se limitează la o simplă tranzacție comercială, având potențialul de a influența bugetul de stat, facturile populației și prețurile energiei electrice, dar și competitivitatea industriei românești, pe o perioadă extinsă de șapte ani.
Confederația sindicală a identificat două scenarii principale ce ar putea rezulta din această măsură legislativă. Primul scenariu preconizează o posibilă scădere a prețului gazului pe piața liberă sub cel stabilit prin lege. În această situație, România ar cumpăra gaz la un preț mai mare decât cel de piață, generând, astfel, pierderi ce ar fi suportate din banii publici.
Al doilea scenariu aduce în discuție consecințele economice pe termen lung, deoarece prețul gazului stabilit prin lege, echivalent cu aproximativ 256 lei/MWh, depășește de peste două ori prețul reglementat în prezent pentru consumatorii casnici. Această discrepanță ar putea determina o majorare accentuată a costurilor pentru consumatorii finali, afectând puterea de cumpărare și stabilitatea economică a țării.
De asemenea, BNS a subliniat că, în cazul producerii energiei electrice pe bază de gaze naturale, această creștere a costului combustibilului se va transpune direct în prețul energiei electrice. De exemplu, pentru a produce un MWh de energie electrică sunt necesare 2,5 MWh de gaze naturale, ceea ce ar putea conduce la un tarif de peste 120 de euro pentru 1 MWh de energie, iar adăugarea costurilor de transport, distribuție și alte taxe ar putea duce totalul la peste 180 de euro/MWh la consumatorul final.
BNS consideră că stabilirea unui preț astfel de ridicat, pe o perioadă extinsă, poate să afecteze negativ competitivitatea României pe piața europeană. O energie mai scumpă ar putea determina investitorii să se îndrepte către alte piețe, punând astfel în pericol locurile de muncă și veniturile bugetului de stat.
Organizația sindicală subliniază importanța unei analize detaliate și fundamentate înainte de implementarea unei astfel de decizii, mai ales în contextul crizei energetice curente cu care se confruntă România. BNS a solicitat ca instituțiile competente să elaboreze analize detaliate ale impactului acestei legi asupra costurilor pentru consumatori, competitivitate și bugetul de stat. Printre întrebările adresate de BNS se numără impactul asupra facturilor la gaze și energie electrică, precum și potențialele pierderi pentru stat.
În concluzie, BNS reiterează că resursele naturale ale României trebuie să fie un avantaj pentru cetățeni și nu o povară pentru bugetul de stat sau pentru consumatori.
