România riscă să piardă peste 5,1 miliarde de euro pentru agricultură în următorul exercițiu financiar
România se confruntă cu riscul unei reduceri semnificative a finanțării europene pentru agricultură, estimată la peste 5,1 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar, iar într-un scenariu extins pierderea ar putea ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de euro. Datele provin din estimările Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), făcute publice miercuri.
Organizația a anunțat lansarea, pe propriul website, a unei pagini dedicate viitorului Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034, care centralizează date și estimări privind impactul reducerilor bugetare asupra agriculturii, economiei rurale și securității alimentare a României.
Efecte dincolo de sectorul agricol
Potrivit AAC, consecințele nu se limitează la fermieri. Între 825 de milioane de euro și un miliard de euro anual ar putea să nu mai circule în economiile locale, iar între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă ar putea fi expuse riscului de a dispărea.
În ceea ce privește plățile directe, specialiștii estimează că nivelul în România ar putea coborî spre 110 euro pe hectar, față de media actuală de 221 de euro pe hectar, calculată cu includerea sprijinului cuplat și a tuturor ecoschemelor. Nivelul de referință ar fi fost de 241 de euro pe hectar, cât ar fi trebuit să se atingă la o convergență externă de 100%, conform obligațiilor asumate de Uniunea Europeană la aderarea României.
Bugetele pentru subvenții și investiții, vizate de reduceri
Reprezentanții Alianței avertizează că se poate ajunge la o reducere cu 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I — APIA, precum și la o reducere drastică a bugetului pentru investiții prin Pilonul II — AFIR.
„Consecințele ne privesc pe toți. Agricultura înseamnă hrană, locuri de muncă, investiții, activitate economică în comunitățile rurale și materie primă pentru industria alimentară. O finanțare mai redusă poate afecta capacitatea fermierilor și cooperativelor de a produce, de a investi și de a face față secetei, costurilor ridicate și concurenței externe. În final, miza este și capacitatea României de a-și asigura o producție agroalimentară competitivă”, susține AAC.
Avertismente transmise încă din 2025
Specialiștii au semnalat aceste riscuri încă din iulie 2025, prin adrese oficiale, informări de presă, scrisori deschise și demersuri la nivel național și european. Lansarea paginii dedicate viitorului PAC continuă efortul de a aduce în atenția publică datele și implicațiile negocierilor, înainte ca deciziile să fie definitive.
Ce propune Alianța pentru bugetul PAC 2028-2034
Alianța susține un buget PAC distinct, adecvat și predictibil, de minimum 443 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, cu utilizarea obligatorie a 15% pentru Agricultură, precum și includerea a două treimi din alocările pentru revizuirea cadrului financiar multianual la mijlocul perioadei în bugetul alocat PAC, folosite în interesul fermierilor și cooperativelor agricole, atât pentru susținerea veniturilor, cât și pentru investiții și dezvoltare rurală.
„Este important ca fermierii, autoritățile și întreaga populație a României să înțeleagă de acum ce se negociază și ce consecințe pot exista. După stabilirea bugetului european, posibilitățile de a corecta deciziile și de a recupera finanțarea pierdută vor fi mult mai limitate. Viitorul agriculturii nu poate fi tratat ca o problemă exclusiv a fermierilor, pentru că efectele se răsfrâng asupra întregii economii și asupra fiecărui consumator”, se precizează în comunicat.
