Lucrare de doctorat despre comunitățile românești din Trei Scaune, publicată la Cluj
În cadrul proiectului „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări de doctorat” – 2026, propus de Liga Cultural-Creștină „Andrei Șaguna” Sfântu Gheorghe și cofinanțat de Consiliul Județean Covasna, a fost tipărită la editura Presa Universitară Clujeană lucrarea de doctorat intitulată „Comunitățile românești din Trei Scaune la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului al XIX-lea (1760-1850)”, semnată de prof. Tatiana Scurtu.
Autoarea, originară din Basarabia, a absolvit Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe în 2004, apoi Facultățile de Drept și Litere și masteratul „Teoria și practica textului” la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. A predat limba și literatura română în județele Galați și Covasna și a publicat opt volume de versuri, articole și recenzii literare. Din 2021 este cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș, activând la Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe.
Lucrarea, coordonată de prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, abordează un subiect insuficient explorat: păstrarea identității naționale a românilor din Trei Scaune într-o perioadă marcată de provocări. În lipsa unor lucrări dedicate intervalului 1760-1850, teza valorifică cercetări anterioare privind perioada 1850-2000, conferindu-i consistență metodologică.
Motivația alegerii temei constă în aducerea în atenție a existenței comunităților românești din fostul Scaun secuiesc Trei Scaune, zonă multietnică și pluriconfesională. În contextul percepției dominante asupra „secuimii” ca spațiu exclusiv maghiar, cercetarea își propune să echilibreze această imagine prin analiza realităților social-demografice, confesionale, educaționale și culturale, susținută de documente istorice.
Structurată pe șase capitole, lucrarea analizează cadrul istoric al Scaunului Trei Scaune, evenimente majore precum domnia lui Mihai Viteazul, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, înființarea regimentelor secuiești de graniță, reformele lui Iosif al II-lea și revoluția de la 1848-1849. Sunt prezentate date privind populația, structura confesională și etnică, viața de familie, migrația și legăturile cu Moldova și Țara Românească.
Un capitol distinct tratează viața bisericească, analizând protopopiatele ortodoxe și greco-catolice, ctitorii, starea materială a parohiilor și pregătirea clerului. De asemenea, este examinat învățământul confesional românesc, cu școli funcționând pe lângă biserici, unde preoții îndeplineau și rolul de dascăli.
Lucrarea include 35 de anexe tematice: patru hărți ale Scaunului Trei Scaune, 20 de documente transliterate, 17 tabele cu date despre locuitorii români, o colecție de 247 de obiecte de patrimoniu și 89 de imagini inedite. Rezultatele cercetării demonstrează că românii din Trei Scaune au avut o prezență istorică importantă, deși adesea subreprezentată în istoriografia tradițională.
