Dr. Ioan Lăcătușu, omagiat la 79 de ani printr-o carte despre dăruire și recunoștință
Dr. Ioan Lăcătușu, personalitate cunoscută ca arhivist, sociolog, istoric și cercetător al istoriei și culturii românești din Arcul Intracarpatic, a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 79 de ani printr-o carte omagială intitulată „Portret în cuvinte și imagini – Ioan Lăcătușu la 79 de ani”. Evenimentul a reunit familie, prieteni, personalități din mediul academic, ierarhi și slujitori ai Bisericii, cercetători, scriitori, jurnaliști, dar și tineri care au beneficiat de sprijinul și încurajarea sa de-a lungul timpului.
Volumul omagial este descris ca o mărturie despre relațiile interumane trainice, despre iubire, prețuire, recunoștință și mulțumire. Fiecare dintre cei care au contribuit la paginile cărții a adăugat un gând, o emoție, o amintire sau o mărturisire de recunoștință, într-un gest simbolic de apreciere pentru deceniile de activitate desfășurate pe meleagurile covăsnene.
O carieră dedicată cercetării și promovării identității românești
Dr. Ioan Lăcătușu este fondator al unor instituții și asociații culturale românești și unul dintre liderii societății civile românești din județele Covasna, Harghita și Mureș. Activitatea sa editorială este impresionantă: autor a peste 30 de volume de istorie, sociologie, demografie, etnografie și publicistică, editor, îngrijitor și coordonator a peste 150 de volume și publicații, autor a 250 de studii publicate în reviste de specialitate și volume colective, a peste 2.000 de articole apărute în presa locală, regională și națională, precum și a 230 de interviuri în presa scrisă, la radio și televiziune, din țară și străinătate.
Ioan Lăcătușu este fondatorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, asociație cultural-științifică care funcționează din anul 2018 sub egida Academiei Române. De asemenea, înființarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a reprezentat una dintre pietrele de temelie ale activității sale memorabile, în jurul căruia s-au construit numeroase inițiative culturale, istorice și de cercetare.
Un mentor pentru generații de tineri cercetători
Dincolo de cifrele care inventariază activitatea sa, adevărata măsură a contribuției sale se regăsește în oamenii care au crescut profesional în jurul proiectelor pe care le-a inițiat. Mulți tineri aflați la început de carieră au găsit în dr. Lăcătușu un sprijin decisiv, fiind încurajați să cerceteze, să scrie și să înțeleagă valoarea cuvântului așezat în slujba comunității. Prin îndrumarea sa, aceștia s-au transformat din simpli spectatori ai istoriei în cronicari ai ei, primind totodată o lecție despre dăruire și continuitate.
Unul dintre cele mai emoționante mesaje cuprinse în cartea omagială aparține ÎPS Ioan, Mitropolit al Banatului, primul episcop al Episcopiei Covasnei și Harghitei între 1994 și 2014. Acesta îl descrie pe Ioan Lăcătușu ca pe un om care a dus mereu povara Cărții și a Neamului, în a cărui inimă omenia și bunul simț și-au făcut sălaș, adresându-i urări de îndelungată înzilire și exprimându-și speranța că Dumnezeu îi va îngădui să zăbovească mulți ani printre cei care îl iubesc și îl prețuiesc.
O lecție despre dăruire și continuitate
La aniversarea celor 79 de ani, dr. Ioan Lăcătușu și-a surprins apropiații cu o minte sclipitoare și o neobosită dorință de a iniția noi demersuri. A povestit cu entuziasm despre întâmplări, despre drumuri și prieteni de-o viață, dar mai ales despre momentele în care, împreună cu alții, a încercat să obțină ceva merituos și durabil pentru comunitatea românească din județul Covasna. Sunt multe decenii de când destinul său este legat de orașul Sfântu Gheorghe, iar în toți acești ani a adunat documente și cărți, a inițiat un număr impresionant de proiecte și a înființat instituții, cea mai trainică dintre toate dovedindu-se a fi prietenia concretizată în jurul acelorași valori.
Cartea omagială și întâlnirea prilejuită de aniversare au fost mai mult decât o sărbătoare a unui om și mai mult decât semnul unor prietenii care au rezistat timpului. Au constituit un moment de recunoștință, de apreciere și de reflecție asupra întrebării fundamentale privind ceea ce lăsăm în urmă după ce trec anii, după ce se sting aplauzele și diplomele își pierd strălucirea. Rămân amintirile, oamenii ajutați, cei cărora li s-a deschis o ușă, cei care au fost încurajați atunci când nu aveau încredere, cărțile, instituțiile și proiectele, dar mai ales felul în care toate acestea au schimbat viața celor din jur.
