România trece la ora de vară, în această seară
În noaptea de 28 martie 2026, România va efectua tranziția la ora de vară, moment în care ceasurile vor fi ajustate înainte cu o oră. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00, ceea ce va face ca această zi de duminică să fie cea mai scurtă din an, având doar 23 de ore. Pe durata verii, România va fi cu 3 ore înainte față de Timpul Universal Coordonat, adoptând Ora de vară a Europei de Est (EEST).
Revenirea la ora standard, cunoscută și sub denumirea de Timpul Legal Român, va avea loc în ultima duminică din octombrie, corespunzătoare lunii 25 octombrie 2026. Timpul Legal Român este echivalent cu timpul standard al Europei de Est, având o diferență de 2 ore față de Timpul Universal Coordonat (UTC), ceea ce se transformă în UTC+2. În perioada martie-octombrie, când se aplică ora de vară, fusul orar folosit de România devine UTC+3.
Introducerea orei de vară a avut ca scop utilizarea mai eficientă a luminii solare și reducerea consumului de energie. Conceptul a fost propus pentru prima dată de Benjamin Franklin în 1784, însă aplicarea sa efectivă a început în timpul Primului Război Mondial, în anul 1916, de către unele țări europene.
Germanii sunt recunoscuți ca fiind primii care au implementat ora de vară, introducând-o între 30 aprilie și 1 octombrie 1916. Aceștia au fost urmați de britanici, care au aplicat măsura în aceeași perioadă, între 21 mai și 16 octombrie. Alte națiuni care au adoptat ora de vară includ Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania, conform informațiilor de la Observatorul astronomic ‘Amiral Vasile Urseanu’. Este important de menționat că nu toate statele din lume folosesc ora de vară în prezent, iar perioadele de aplicare variază semnificativ între țări. De exemplu, națiunile ecuatoriale și tropicale nu adoptă această practică datorită duratei constante a zilei pe parcursul anului, iar China și Japonia nu aplică ora de vară deloc.
În România, ora de vară a fost implementată pentru prima dată în anul 1932, între 22 mai și 2 octombrie. De-a lungul decadelor, modul de aplicare a ora de vară a cunoscut mai multe schimbări, incluzând o perioadă în care, între 1941 și 1979, nu s-a utilizat această practică deloc. În perioada 1979-1996, aceasta a fost aplicată cu excepții, iar din 1997, tranziția la ora de vară s-a stabilit la ultima duminică din martie și ultima duminică din octombrie.
La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară este reglementată printr-o directivă care a intrat în vigoare în 2001, stipulând că toate statele membre trebuie să își ajusteze ceasurile conform aceleași date. Un proiect legislativ propus în 2018 sugerează oprirea schimbării sezoniere a orei, iar la 26 martie 2019, Parlamentul European a votat pentru continuarea acestei inițiative. Deși au existat discuții și propuneri, diversele provocări, inclusiv pandemia de coronavirus și criza energetică, au dus la amânarea unei decizii finale.
Recent, la 20 octombrie 2025, premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat pe rețelele sociale că Spania intenționează să propună Uniunii Europene renunțarea definitivă la schimbarea orei, subliniind că beneficiile de economisire a energiei care justificau în trecut această inițiativă sunt în scădere și că impactul asupra sănătății populației este considerabil.
Studiile recente, precum cel din 2019 publicat în Journal of Biological Rhythms, sugerează că schimbarea la ora de vară perturbă ritmul circadian, provocând o serie de neplăceri precum oboseala, somnolența și scăderea atenției. Se observă, de asemenea, o ușoară creștere a riscurilor de afectiuni severe, cum ar fi atacurile cerebrale, problemele cardiace și accidentele rutiere, mai ales în primele săptămâni după schimbare. Prof. univ. dr. Florin Mitu, șeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Clinic de Recuperare Iași, a menționat în cadrul unui interviu acordat AGERPRES că schimbarea orei poate avea un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare, în special în contextul privării de somn sau al stresului crescut.
Pe de altă parte, susținătorii orei de vară argumentează că această schimbare aduce mai multă lumină naturală seara, ceea ce poate spori nivelul de serotonină, un neurotransmițător asociat cu starea de bine. Jorge Mira, profesor de fizică aplicată la Universitatea Santiago de Compostela, a constatat într-un studiu din 2025 că chiar dacă există un risc inițial crescut de accidente, pe termen lung, lumina naturală suplimentară contribuie la creșterea siguranței pe drumuri pentru șoferi, bicicliști și pietoni.
O recomandare generală din partea ambelor părți este ajustarea treptată a orei de culcare cu câteva zile înainte de schimbare, pentru a diminua efectele adverse imediate ale tranziției la ora de vară.
